Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACOVIȚEANU

Date de contact

E-mail: gabriel.racoviteanu@utcb.ro

Curriculum Vitae

Vezi CV

Descriere activități și servicii

Domnul Gabriel I. Racoviteanu a absolvit Facultatea de Hidrotehnica din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB) in anul 1991 in domeniul de specializare Tratarea si Epurarea Apelor. In anul 1995 a urmat o specializare in biostabilitatea apei, in cadrul Universitatii Tehnice din Danemarca. A devenit Doctor in Stiinte Tehnice in 1999 cu distinctia “cum laude” in cadrul UTCB cu o teza legata de “Optimizarea Schemelor Statiilor de Potabilizarea Apei”. Are calitatile de expert tehnic si verificator de proiecte atestat, conferite in anul 2004 de catre Ministerul Transportului Constructiilor si Turismului in domeniile B9 – Constructii Edilitare si de Gospodarie Comunala si D – Igiena, Santatea Oamenilor, Refacerea si Protectia Mediului.

Actualmente este profesor si conducator de doctorat in cadrul Departamentului de Hidraulica, Edilitate si Protectia Mediului al Facultatii de Hidrotehnica din cadrul UTCB. A participat le elaborarea a peste 150 de proiecte de cercetare, aplicatii de cofinantare (ISPA, POS Mediu, POIM) studii de fezabilitate, proiecte tehnice si detalii de executie, asistenta tehnica si consultanta. Este autor/co-autor al: 2 inventii, 3 carti si 92 de articole publicate in reviste de specialitate, congrese, conferinte, workshopuri si simpozioane internationale si nationale. In calitate de conducator de doctorat a coordonat studiile doctorale pentru 13 studenti doctoranzi carora le-a fost conferit titlul de doctor in stiinte tehnice si are sub coordonare inca 6 studenti doctoranzi.

A participat in proiecte internationale in: Bulgaria, Azerbaijan, Republica Moldova, Uganda, Georgia, Tadjikistan, Bolivia, Armenia, Albania.

A detinut urmatoarele functii:

• 2004 – 2019 – Director General al companiei Infrawater SRL.
• 2008 – 2011 – Sef al Complexului de Laboratoare Colentina.
• 2011 – Sef Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, Fac. Hidrotehnica.
• 2012 – 2016 – Director al Scolii Doctorale UTCB.
• 2019 – prezent – Presedinte al Comisiei Tehnice pentru Alimentari cu Apa si Canalizari – Asociatia Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene (APPFE).

Gabriel Racoviteanu este membru al urmatoarelor asociatii profesionale:

• Asociatia Parteneriat pentru Proiecte si Fonduri Europene (APPFE);
• Asociatiei Romane a Apei (ARA);
• Asociatiei Internationale a Apei (IWA);
• Asociatiei Americane a Apei (AWWA).

Descriere activități de cercetare

Am fost director de proiect/membru în echipele de realizare a următoarelor proiecte de cercetare:

• Platformă multimedia de monitorizare în timp real a zonelor inundabile, simulare şi generare de soluţii pentru exploatarea lucrărilor de regularizare a debitelor de apă în proximitatea oraşelor – CITYProtect
• Polielectroliţi biocompatibili pentru tratarea apelor potabile, obţinuţi prin iradiere combinată cu electroni acceleraţi şi microunde;
• Tehnologii de degradare a MTBE (Metil Tert Butil Eter) din apa destinata consumului uman;
• Studii şi cercetări privind tehnologiile de filtrare pe membrane
• Studii şi cercetări pentru conformarea uzinelor de apă din România la Directiva Comunităţii Europene 98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman.
• Cercetări privind biostabilitatea apei distribuită populaţiei – Contract nr. 42320/2000, Grant cod 99, CNCSIS
• Reactor catalitic şi tehnologie pentru îndepărtarea micropoluanţilor organici persistenţi din apa destinată consumului uman în Municipiul Bucureşti

Domenii de interes: tratarea apei destinata consumului uman, transportul si pomparea apei, colectarea si transportul apelor uzate, soluții bazate pe natura privind colectare apelor meteorice, epurarea apelor uzate.

Linkuri

Google Scholar    Research Gate    Researcher Id

Teme de cercetare doctorală 2023 – 2024

Tema de cercetare nr. 1

Utilizarea solutiilor bazate pe natura pentru reducerea riscului de inundatii urbane, in contextul schimbarilor climatice

Scurta descriere:

În prezent orașele sunt caracterizate prin prezența unor provocări societale complexe, distribuția destul de dezechilibrată a raportului dintre cererea și oferta de servicii ecosistemice în interiorul și proximitatea orașelor, printr-un deficit dominant calitativ al infrastructurilor verzi și acvatice și printr-o rețea de actori publici și privați dominant necolaborativi.

Deși soluțiile verzi sunt adaptabile la scară locală, factorii care influențează implementarea lor se află și la alte scări spațiale. Din acest motiv, se abordează inițial oportunitățile oferite de către instrumentele de planificare și financiare europene (de exemplu, Horizon 2020, LIFE) și modul în care au fost utilizate la nivel european. Ulterior, sunt evaluate oportunitățile oferite de strategiile și planurile din diferite domenii de activitate și nivele de planificare relevante pentru implementarea soluțiilor verzi.

Soluțiile verzi sunt relaționate cu schimbările societale și cu țintele de durabilitate stabilite la scară globală, regională și locală, fiind evidențiată natura lor multidimensională: socială, economică și de mediu. Până la definirea soluțiilor verzi, sunt introduse conceptele conexe (biotop urban, biodiversitate urbană, natură urbană, suprafață oxigenantă, infrastructură verde-albastră), dar și spațiile cele mai pretabile pentru a le experimenta (ariile protejate urbane, orașele inteligente). Această componentă teoretică este continuată prin prezentarea principiilor generale asociate soluțiilor verzi la scară globală, insistându-se asupra beneficiilor asociate acestora.

Bibliografie:

• McKinney, M. L. (2002). Urbanization, Biodiversity, and ConservationThe impacts of urbanization on native species are poorly studied, but educating a highly urbanized human population about these impacts can greatly improve species conservation in all ecosystems. BioScience, 52, 883-890..
• McKinney, M. L., Kowarik, I., & Kendal, D. (2018). The contribution of wild urban ecosystems to liveable cities. Urban Forestry & Urban Greening, 29, 334-335.
• McMichael, A. J., Butler, C. D., & Folke, C. (2003). New Visions for Addressing Sustainability. Science, 302(5652), 1919-1920..  
• Mitsch, W. J. (2012). What is ecological engineering? Ecological Engineering 45, 5-12.
• Nesbitt, L., Meitner, M. J., Sheppard, S. R. J., & Girling, C. (2018). The dimensions of urban green equity: A framework for analysis. Urban Forestry & Urban Greening, 34, 240-248.

Tema de cercetare nr. 2

Evaluarea modalitatilor de eficientizare a consumurilor energetice din industria apei

Scurta descriere:

Productia de apa potabila, transportul, pomparea si distributia acesteia presupun un efort energetic deosebit. Apa potabila inglobeaza o cantitate mare de energie, uneori peste 1 kWh / m3 de apa.

De asemenea, colectarea apei uzate si epurarea acesteia conduc la consumuri energetice semnificative, fapt care reprezinta un subiect important in discutia privind sustenabilitatea energetica a operatorilor de apa, in conditiile crizei energetice mondiale.

In acest context, printre preocuparile actuale in domeniul recuperarii energiei si a energiilor regenerabile se enumara:

• Utilizarea potentialului solar si eolian prin infiintarea de parcuri solare si eoliene pe suprafete din administrarea operatorilor, pe care nu pot fi desfasurate alte lucrari, fiind zone de protectie sanitare;
• Cresterea productiei de biogaz la statiile de epurare si transformarea eficienta a acestuia in energie electrica. Discutam aici despre metode noi, neconventionale, precum :
  • Hidroliza termica;
  • Ultrasonarea namolului;
• Utilizarea energiei potentiale disponibila in anumite sisteme, luand in calcul montajul de microhidrocentrale pe aductiuni de apa bruta sau potabila;
• Reducerea pierderilor de apa din retelele de distributie, avand in vedere energia inglobata in apa distribuita cetatenilor.

Bibliografie:

• David Dionisi – Biological Wastewater Treatment Processes – Mass and Heat Balances, CRC Press, Taylor & Francis Group, US, 2017.
• Przydatek, G., și Wota, A.K. 2020. Analiza gestionării globale a nămolurilor de epurare în Polonia. J Mater Cycles Waste Management 22, 80-88. https://doi.org/10.1007/s10163-019-00937-y.
• Barber, W.P.F., Christy, P. Combinarea hidrolizei termice cu uscarea și procese termice în aval pentru optimizarea recuperării energiei din nămolul de epurare. (2018) Water Environment Federation Technical Exhibition and Conference (WEFTEC) Proceedings. https://www.cambi.com/media/1928/barber-2018-combining-th-with-drying-and-downstream-thermal-process-proc-of-weftec.pdf